Locurile de muncă, în sine, nu reprezintă o problemă, ci crearea lor. Motivele care îngreunează acest proces sunt multiple și depind, în mare măsură, de factorii economici din țara respectivă, dar și de deciziile care sunt luate de către cei care conduc destinele acelui stat. România nu face excepție, iar mai jos vă vom prezenta câteva dintre deciziile luate care au dus la o lipsă a locurilor de muncă, atât pentru muncitorii calificați, cât și pentru cei necalificați. De asemenea, din această cauză, migrația românilor către țările dezvoltate din Uniunea Europeană este în continuă creștere, fie că vorbim de persoane cu studii superioare, medii sau de cele care au doar 8 clase.
Creșterea taxelor “omoară” piața joburilor
În România, taxele care se percep pe muncă sunt foarte mari. Acest lucru este spus de oamenii de afaceri care sunt dispuși să investească din ce în ce mai puțin în forța de muncă. Mai mulți antreprenori sunt de părere că o reducere a taxelor ar relaxa piața locurilor de muncă și, implicit, rata șomajului ar scădea. Conform unui sondaj, 50 la sută dintre cei întrebați despre acest aspect au spus că reducerea taxelor ar duce la creșterea nevoii de resurse umane. Alți 35 la sută sunt de părere că ar trebui să se investească mai mult în educație pentru ca piața să ofere profesioniști în diverse domenii de activitate. Se știe că România duce lipsă de muncitori calificați, care se pot forma în școli profesionale. Deși veniturile nu se compară cu cele din statele dezvoltate ale Uniunii Europene, România se află pe primele poziții în ceea ce privește taxele. Un prim pas spre ameliorarea acestei probleme a fost făcut atunci când s-a decis reducerea CAS. De asemenea, un alt obstacol în dezvoltarea forței de muncă din România îl reprezintă accesul dificil la finanțare, ca și lipsa de predictibilitate a legislației fiscale. România are cea mai mica rată de absorție a fondurile europene din Uniune. Ca în orice alt domeniu, oamenii de afaceri susțin că și corupția frânează procesul de creare de joburi. Alte piedici în calea dezvoltării pieței de muncă, în opinia antreprenorilor, sunt: relația cu administrația fiscală, lipsa educației antreprenoriale și lipsa forței de muncă calificate. Supracciza la carburanți de la 16,66%, taxa de stâlp de 25% și creșterea salariului minim cu 4.16% sunt hotărârile care s-au luat în ultimii ani și care au dus la criza locurilor de muncă pe piața din România.
Care sunt deciziile care ar duce la dezvoltarea mediului economic
Mediul de afaceri consideră că reducerea la 5% a impozitului pe dividende ar aduce mai multe beneficii mediului de afaceri. De asemenea, printre măsurile pe care antreprenorii le consideră potrivite pentru a încuraja investițiile se numără diminuarea TVA-ului de la 24% la 20%, scăderea TVA la alimente la 9% și reducerea CAS. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2016, atunci când TVA-ul va scădea până la 20%, oamenii din mediul de afaceri anunță că vor investi mai mult în resursele umane.
Consecințele lipsei locurilor de muncă din România
Consecințele pot fi devastatoare pentru economia națională. O rată a somajului mai mare pune presiune pe bugetul de stat, care trebuie să suporte toate aceste ajutoare sociale. De asemenea, în condițiile acestei lipse a locurilor de muncă, oamenii sunt tentați să plece la muncă în străinătate. Unii acceptă să lucreze fără forme legale și în condiții grele. Singura satisfacție o reprezintă faptul că, la câteva luni, aceștia trimit bani familiilor rămase în țară.
