Dezbaterile din cadru „FINANCIAL OUTCOME”

Pe 31 ianuarie 2020, s-a încheiat cu succes prima ediție a evenimentului „FINANCIAL OUTCOME. Închiderea anului financiar 2019, aspecte privind IFRS și noutăți fiscale pentru 2020”, organizat de BusinessMark la Hotel InterContinental București.

La această conferință, adresată directorilor financiari, directorilor generali, controllerilor financiari, directorilor economici, directorilor contabili, consultanților fiscali, contabililor, auditorilor, experților fiscali și analiștilor financiari au participat opt experți de la companii precum: EY România, KPMG România, PwC România, PKF Finconta, Senior Software.

Pe parcursul a două sesiuni, ei au abordat subiecte de interes, referitoare la închiderea exercițiului financiar 2019 – spețe contabile și fiscale, noutăți fiscale și reglementări contabile pentru 2020, principalele tendințe privind IFRS.

FINANCIAL OUTCOME, SESIUNEA I

Prima sesiune a fost deschisă de INGA ȚÎGAI, Director, People Advisory Services and Tax Technology and Transformation, EY ROMÂNIA, care a prezentat noile tendințe în ceea ce privește impozitarea persoanelor fizice, una dintre ele vizând pensiile ocupaționale.

„Pensia ocupațională vine separat de cei trei piloni. Se intenționează a fi implementată de un administrator autorizat de pensie. Dar care sunt participanții, elementele care vor constitui modul de derulare? Toate aceste caracteristici vor putea fi gândite de către angajatori. Condiții minime: minim 100 de participanți, se poate direcționa maximum o treime din venitul salarial. Partea bună e că dacă angajatul pleacă la alt angajator, își poate transfera și sumele. În momentul în care angajatorul vine cu schema, aceasta nu este obligatorie pentru angajat. Termenii de derulare sunt cei agreați de angajat. Angajatul, participant, poate decide cu cât vrea să contribuie”, a explicat ea.

În continuare, reprezentanții KPMG ROMÂNIA, IONUȚ MĂSTĂCĂNEANU Director, Servicii de Fiscalitate și GEORGIANA NIȚĂ, Senior Manager, Guvernanță, Risc și Raportare, au detaliat care sunt implicațiile contabile și fiscale ale adoptării IFRS 16.

Vorbind despre contractele de leasing, ei au precizat că la 1 ianuarie 2019 există o nouă definiție dată contractului de leasing, cu accent pe controlul utilizării unui anumit activ, cât și un model nou de contabilitate (un singur model de contabilitate pentru locatari, fără teste de clasificare, recunoaștere în bilanț a unui activ și a unei datorii, care decurg din contractul de leasing).

Aspecte cheie ale IFRS 16:

• accent crescut pe evaluare, dacă o tranzacție este un leasing;
• toate contractele de leasing trebuie identificate iar datele de leasing extrase;
• estimări și raționamente noi;
• volatilitatea bilanțului;
• modificări ale termenilor contractuali și ale practicilor de afaceri;
• sisteme și procese noi.

A urmat ALIN COBILEAC, BI & CPM Team Lead, SENIOR SOFTWARE, care a susținut o prezentare despre planificarea integrată a afacerii cu CPM (Corporate Performance Management).

„În piața muncii, în România, oamenii buni încep să fie tot mai rari și, de aceea, se vorbește tot mai mult despre automatizarea proceselor. Astfel, noi folosim o aplicație construită pe o platformă care se numește BOARD. Are și o parte de bugetare, raportare, cât și business intelligence; mai precis, aplicația permite să extragem o mulțime de date și să le centralizăm – un volum enorm de date. Toată planificarea asta este un cerc în care trebuie să ne încadrăm și să aducem cele mai bune rezultate”, a explicat el.

GEORGIANA IANCU Director TVA, PwC ROMÂNIA, a încheiat prima sesiune a conferinței, prezentând impactul Quick Fixes asupra mediului de afaceri și tranzacțiile în lanț.

Modificări TVA – Quick Fixes (1 ianuarie 2020):

• Stocuri la dispoziția clientului: toate statele membre vor aplica simplificarea pe baza unui set comun de condiții;
• Vânzări în lanț: bunuri expediate de la primul furnizor direct la clientul final, de către primul furnizor sau de furnizorul-intermediar (vânzarea 1 este scutită, excepție vânzarea 2);
• Condiții mai aspre de scutire TVA pentru LIC.

„Cea mai important aspect se oferă la condițiile de scutire TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri (LIC). Vorbim, în primul rând, de codul de TVA valid al clientului dintr-un alt stat membru. O altă condiție este să raportăm LIC corect și la timp. Dacă vorbim de modalitatea de dovedire a transportului intracomunitar, avem un regulament care ne spune că ne aflăm în două prezumpții în care putem aplica scutirea de TVA pentru LIC: să dețină cel puțin două mijloace de probă emise de două părți diferite independente atât una de cealaltă, cât și de vânzător și de cumpărător + declarația clientului că a transportat bunurile (transport efectuat de client ), până pe data de 10 a lunii următoare SAU alte documente care atestă transportul (când nu suntem în celelalte două zone vizează: stocurile la dispoziția clientului și vânzările în lanț)”, a explicat ea.

FINANCIAL OUTCOME, SESIUNEA a II-a

Sesiunea a II-a a continuat tot cu o reprezentantă a PwC România, GABRIELA MARINETE, Senior Manager, care a prezentat pașii pentru pregătirea situațiilor financiare, în conformitate cu IFRS.

„Pregătirea situațiilor financiare IFRS este un proces foarte complex. Avem obligativitatea legală de a o face. Uneori, am văzut că este și cerința acționarilor. Mai nou, observ că există societăți – inclusiv cu capital românesc – care doresc să ajungă la nivelul următor, să atragă finanțare, să obțină listarea pe bursă, și de aceea se pregătesc pentru acest proces. Când facem tranziția pentru prima oară, este mai greu și avem un standard IFRS 1, specific adoptării pentru prima dată a IFRS. Nu este singurul relevant, dar trebuie să avem grijă să ne uităm la prevederile specifice”, a subliniat ea.

În continuare, RĂZVAN UNGUREANU, Senior Manager, Tax Advisory & Compliance Services, EY România, a vorbit despre consolidarea fiscală DAC6, care reprezintă „o nouă directivă europeană ce dorește să îmbunătățească transparența fiscală, cât și un instrument ce permite identificarea aranjamentelor transfrontaliere potențial agresive fiscal.”

Principalele avantaje:

• minimizarea eforturilor de declarare fiscală;
• posibilitatea diminuării impozitului pe profit datorat cu eventuale pierderi fiscale înregistrate în cadrul grupului;
• recuperarea mai rapidă a pierderilor fiscale și reducerea riscului ca acestea să expire înainte de a fi utilizate;
• nu e necesar în mod specific un dosar de prețuri de transfer suplimentar consolidat.

Principalele dezavantaje:

• calculul de impozit pe profit individual nu este eliminat;
• compensarea pierderilor fiscale înregistrate înainte de intrarea în grup nu este posibilă
• Dosarul prețurilor de transfer trebuie realizat individual, de fiecare membru al grupului fiscal în parte (ce se întâmplă în cazul unor ajustări de prețuri de transfer?);
• răspundere separat și în solidar.

În finalul conferinței, ALINA FĂNIȚĂ, CEO, PKF FINCONTA, a vorbit despre spețele contabile și închiderea exercițiului financiar. Vorbind despre prezentarea și verificarea/auditarea situațiilor financiare, ea a recomandat să existe un checklist cu verificări pentru fiecare clasă de conturi.

• Note explicative – secțiunea 6.2 OMF 1802/2014 (trebuie să fie cuprinzătoare și să detalieze pozițiile semnificative din bilanț și contul de profit și pierdere, respectând cerințele minime din Secțiunea 6.2)
• Raportul administratorilor („Conține o prezentare fidelă a dezvoltării și performanței activităților entității și a poziției sale, precum și o descriere a principalelor riscuri și incertitudini cu care aceasta se confruntă. Această prezentare este o analiză echilibrată și cuprinzătoare a dezvoltării și performanței activităților entității și a poziției sale, corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților.”
• Declarația nefinanciară (Cuprinde informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită.)
• Auditare/verificare de către cenzori (Trebuie testați anual indicatorii financiari care conduc la obligativitatea auditarii situațiilor financiare anuale. Cenzori – pentru SA-uri neauditate și SRL-uri cu mai mult de 15 asociați).